18 martie 2015

Informare



Scrisoare deschisă parlamentarilor României

 

Subiect: Proiectul Legii pensiilor militare de stat

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,
Ne adresăm Dumneavostră deoarece, pe de o parte, Parlamentul este, constituţional, unicul reprezentant al poporului, iar pe de altă parte pentru ca actualul spectacol procuratorial riscă să lase Guvernul fără membri şi partidele fără conducere.
Categorie socio-profesională aparte, dintotdeauna în România modernă, cu legi specifice pentru atribuţii şi privaţiuni specifice, militarii şi poliţiştii au avut cel mai mult de suferit în urma haosului legislativ produs în sistemul de pensii de Guvernarea Băsescu-Boc. Ni s-a inventat o inexistentă contribuţie la Casa Naţionala de Pensii, noi contribuind în propriul sistem, am fost asimilaţi ca rezervişti, în mod aberant asistaţilor social, iar haosul generator de grave discriminări între noi, continuă. Suntem la ora actuală sub incidenţa a zece legi contradictorii, care adâncesc an de an discriminarea. Este motivul pentru care luptăm pentru uniformizarea legislativă şi revenirea la normalitate, printr-un Proiect al Legii pensiilor militare de stat.
Elaborat în cursul anului 2012, printr-un efort comun al specialiştilor structurilor active din Armată, Interne şi servicii, dar şi din sindicate şi ONG-uri, acesta a fost tergiversat din raţiuni politicianiste, de diverşi responsabili ai Guvernelor Ponta, până la începutul anului în curs, când, din iniţiativa miniştrilor de resort şi a secretarilor de stat, inclusiv din ministerele Muncii şi Finanţelor, definitivarea proiectului a fost efectuată în comun de reprezentanţii celor două componente ale sistemului - cea activă şi cea în rezervă. Din punctul Dumneavoastră de interes, luând în calcul activii, rezerviştii şi familiile lor, actualul proiect rezolva, fără a aduce atingere bugetului, problemele a circa 1 milion de votanţi stabili.
Pe data de 12 februarie a.c., proiectul trebuia să se întoarcă la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, unde, având toate avizele, urma să fie introdus la dezbateri. Nu a ajuns, iar preşedintele acestei Comisii a fost schimbat. Drept urmare, vi-l trimitem direct, atenţionând că a fost unul dintre proiectele societăţii civile cu influenţă decisivă asupra rezultatului alegerilor din 2012, dar şi a celor din noiembrie 2014. Celelalte, susţinute de societatea civilă, vi le vom semnala la momentul oportun, cu accent pe aberanta OUG 95/2014 care îi discriminează din nou pe militari, proclamând revoluţia încheiată pe 22 decembrie 1989 la orele 12.00.
Asigurându-vă de dorinţa noastră sinceră de a coopera în interesul României cu toţi oamenii politici responsabili, vă transmitem rugămintea, inclusiv în numele tuturor camarazilor decedaţi între timp, de a sprijini acest act de normalitate şi de dreptate istorică, asumându-vi-l ca iniţiativă legislativă, indiferent de culoarea Dumneavostră politică, în scopul dezbaterii cu celeritate.
Vă prezentăm:

  1. Proiectul Legii pensiilor militare de stat.
  2. Expunere de motive propusă de SCMD.
Cu mulţumiri anticipate,

PREŞEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

09 martie 2015

Informare



DNA cu dublă măsură

- extras-

  Gen.lt.(r) Corneliu Dobriţoiu, imediat după luarea în primire a  funcţiei de ministru al Apărării Naţionale, în luna mai 2012,  dispune  numirea unei comisii care să verifice situaţia ordinelor de avansare sau acordarea gradelor  în rezervă, în perioada 2011-2012. Rezultatele verificării, aduse la cunoştinţa opiniei publice, sunt spectaculoase şi stau la baza declanşării scandalului “Avansări în armată”.  Conform  comisiei, situaţia ordinelor de avansare sau de acordarea a gradelor celor care nu îndeplinesc condiţiile legale este următoarea:
-         persoane care au fost înaintate în grad în anul 2011: 316;
-         persoane cărora li s-au acordat grade în rezervă în anul 2011: 426;
-         persoane care au fost înaintate în grad în anul 2012: 77;
-         persoane cărora li s-au acordat grade în rezervă în anul 2012: 16[1].
Pe pagina de internet a M.Ap.N.  a fost  publicată  lista integrală  cu  aceste persoane, majoritatea fiind  politicieni (prim miniştri, miniştri, parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene),persoane din administraţia publică, jurnalisti, magistraţi, sportivi . Mare parte dintre aceştia nu au făcut armata, iar alţii au fost avansaţi de la gradele de soldat, fruntaş sau caporal direct în gradele de locotenent colonel sau colonel.
În ziua de 20.06.2012, Corneliu Dobriţoiu anunţă că va declanşa procedura în justiţie pentru anularea  acestor ordine, iar la 4 noiembrie 2012 , un comunicat al M.Ap.N. , anunţa că s-a dispus revocarea ordinelor de avansare sau de acordare a gradelor în rezervă pentru  cele 835 de cazuri din anii 2011 şi 2012, “în care nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea 80/1995”.[2]
La 22 decembrie 2012, incomodul ministru al Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu,  a fost schimbat din funcţie, astfel că asupra acestui scandal major  se va  aşterne liniştea. Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale, în mandatul căruia au avut  loc aceste  avansări sau  acordări de  grade, precum şi toate persoanele care au întocmit sau verificat  propunerile care au făcut posibile aceste ilegalităţi, nu au fost trase la răspundere.  Beneficiarii acestor ilegalităţi au rămas posesorii acestor grade, având  în vedere prevederile articolul 3 din Legea 80/1995 “Gradul este un drept al titularului(…)  Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege”[3].
La data izbucnirii scandalului“Avansări în armată” procurorii militari nu aveau de unde să cunoască unele  fapte evidenţiate de campania  aniticorupţie declanşată în ultima perioadă .  În condiţiile în care comportarea demnă în societate reprezintă unul din criteriile  obligatorii pentru  ca ofiţerii în rezervă să poată fi avansaţi în grad, vă prezint  în continuare câţiva “onorabili ”  avansaţi de către Gabriel Oprea   :

-         Bica Radu Vasile - vicepreşedinte al C.J. Cluj,  condamnat definitiv, în anul 2012,  la 5 ani închisoare pentru luare de mită.  Avansat de la gradul de sublocotenent la gradul  de locotenent colonel.
-         Boşcodeală Costache Constantin – Octavian – primar al municipiului Buzău, membru al P.S.D., condamnat, în anul 2015, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost trimis în judecată de D.N.A. în iulie 2013, fiind acuzat că a acordat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei catre Fotbal Club Gloria Buzau. În anul 2014, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că ar fi retrocedat ilegal un teren de 33 de hectare din patrimoniul Staţiunii de Cercetare în Legumicultură din Buzău. Avansat de la gradul de locotenent la gradul de căpitan.
-         Muntean Ionel Mircia –deputat P.D.L.,  condamnat definitiv de I.C.C.J., în anul 2013, la 4 ani de închisoare cu suspendare şi la plata unor despăgubiri de peste 330.000 de dolari, într-un proces în care a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice. Avansat de la gradul de sublocotenent la agradul de colonel.
-         Solomon Dumitru Antonie – primar al Craiovei, condamnat definitiv, în anul 2013, la trei ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. Avansat de la gradul de locotenent la gradul  de  colonel.
-         Neţoiu Petre Gheorghedeputat P.P.-D.D., condamnat, în anul 2014,  la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul”Transferurilor de jucători”.  Avansat din absolvent la gradul de colonel.
-          Apostu Sorin -  primar al Clujului, condamnat, în anul 2014, de Ȋnalta Curte de Casatie si Justitie la 4 ani si sase luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. Avansat din absolvent la gradul  de locotenent colonel.
-          Piţurcă Petre Victor - fotbalist, condamnat, în anul 2013,  la un an de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, în dosarul “Valiza”.  Avansat de la gradul de căpitan la gradul de comandor.
-         Rebenciuc Gheorghe Neculai  -   deputat P.D.L., condamnat , în anul 2014, de către  Înalta Curte de Casatie si Justitie la patru luni inchisoare cu suspendare, pentru conflict de interese. Avansat  de la gradul de soldat la cel de locotenet colonel.
-          Gheorghe Ştefan  primar al municipiului Piatra Neamţ, membru  P.D.L., arestat, în anul 2014, în dosarul Microsoft.  Avansat de la gradul de sublocotenent la gradul  de colonel.
-         Pendiuc Alexandru Tudor –  primar al municipiului Piteşti,membru P.S.D., arestat, în anul 2014,   pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.  Avansat de la gradul de locotenent la gradul de colonel.
-          Moloţ Ioan Mircea –Ioan preşedinte al C.J. Hunedoara, membru P.N.L.,  arestat  în anul 2014, pentru abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă. Avansat  de la gradul de locotenent la gradul de colonel.
-         Gheorghe Nastasia -  secretar general în Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului, membru al P.D.L.,  arestat, în anul 2015, în dosarul “Gala Bute”.Avansat de la gradul de maior la gradul de colonel. 
-         Trăşculescu Alin  deputat P.D.L.,  arestat în anul 2012, fiind acuzat de procurorii anticorupţie ca ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă autorităţile vrâncene ca să atribuie contracte de investiţii unor societăţi. Avansat  de la gradul de fruntaş la gardul de locotenent colonel.
-          Blejnar Gruia Sorin – şef al A.N.A.F., urmărit penal pentru  infracţiunile de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. Mai este  judecat şi într-un alt dosar, de către Curtea de Apel Bucureşti,  pentru  prejudicierea statului român cu 56 de milioane de euro. Avansat de la gradul de locotenet colonel la gradul de colonel.
-         Morega Constantin Dan-Ilie  lider al organizaţiei judeţene a P.N.L. Gorj, urmărit penal, în anul 2008,  în dosarul “Bani pentru partid” şi pentru că ar fi  oferit mită fostului ministru Paul Păcurariu. Avansat de la gradul de locotenet colonel  la gradul de colonel..
-         Rusu  Ioan Liviu-Mihai – preşedinte al C.J. Bistriţa - Năsăud, membru al P.D.L.,urmărit penal, din anul 2012, pentru luare de mită şi folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Avansat de la gradul de caporal la gradul de colonel.
-         Oltean Constantin  Ioan - deputat  P.D.L.,  urmărit penal , din anul 2013, pentru că, potrivit procurorilor D.N.A., există date şi indicii potrivit cărora, în perioada 2010-2011, în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene P.D.L. Bistriţa-Năsăud şi secretar general al aceleiaşi formaţiuni politice, Ioan Oltean şi-a exercitat influenţa asupra preşedintelui şi respectiv vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, precum şi asupra unor înalţi demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului şi Ministerul Economiei, în vederea adjudecării licitaţiilor către anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse de primari P.D.L..  Avansat, în anul 2010, direct  la gradul de  colonel, din poziţia de absolvent.
-         Măgureanu Dumitru Cezar- Mircea – senator P.S.D., D.I.I.C.O.T. a dispus începerea urmăririi penale, în anul anul 2012, pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat. Prejudiciul în această cauză este estimat la 40 de milioane de euro anual, incepand din 2010. Avansat de la gardul de sergent major la gradul de colonel.
-         Cârciumaru Victor Florin – primar al municipiului Târgu Jiu, membru P.S.D., este cercetat penal în trei dosare pentru nepunerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti  definitive, referitoare la restituirea unor terenuri.  Mai este cercetat penal  în dosarul “Betonul amprentat” pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, uz de fals şi delapidare. Avansat  din absolvent în gadul de colonel.
-         Victor Mocanu  senator P.S.D., fost preşedinte al  Consiliului Judeţean Buzău, cercetat penal, în anul 2012, pentru atribuirea şi derularea nelegală a contractelor de deszăpezire a drumurilor judeţene pentru iarna 2009-2010.Pentru un prejudiciu adus  statului de aproximativ 566.000 de lei, prin încheierea a  opt contracte ilegale de furnizare a unor echipamente medicale, în anul 2013, a fost trimis în judecată în dosarul”Maternitatea”. Avansat  de la gradul de maior la gradul de locotenent colonel.
-          Cristian Constantin Poteraş  prima Sector 6, membru al P.D.L., a fost cercetat pentru comiterea  infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată (6 acte materiale). Avansat de la gradul de soldat la gradul de locotenent colonel, iar în anul 2012 a fost avansat colonel.
-         Savin Emanoil - primar Buşteni, membru – P.D.L., acuzat de către A.N.I. că a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă şi penală, întrucât, în calitate de primar, a semnat un contract de parteneriat încheiat între Clubul Alpin Român, Primăria Oraşului Buşteni şi Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă. Avansat de la gradul de soldat la gradul de colonel.
-         Culiţă Tărâţă – fost preşedinte C.J. Neamţ, membru al U.N.P.R., suspectat, în anul 2014,  de către Departamentului de Luptă Antifraudă (D.L.A.F.) pentru posibile fapte de corupţie vizând fondurile europene contractate de 19 societăţi comerciale, printre       care  şi compania preşedintelui C.J. Neamţ. Avansat de la gradul de caporal la gradul de colonel.
-         Ciobotea Ionel – subprefect judeţ Dolj, a fost urmărit penal, în anul 2004, în dosarul privind organizarea licitatiei de atribuire a tiparirii buletinelor de vot, organizată de Prefectura Dolj, pentru alegerile generale din noiembrie 2004.  Avansat de la gradul de sublocotenent la gradul de colonel.

Sper că  domnii procurori militari au  acum dovada  gravităţii  faptelor comise de Gabriel Oprea, care a înlocuit meritul militar cu meritul politic, interesul Armatei Române cu interesul personal sau de partid/gaşcă. În noul context, în care reprezentanţii justiţiei încep să –şi facă corect datoria, este momentul ca şi procurorii militari, să judece cu dreaptă măsură pe cei care au batjocorit sistemul de avansare în grad din  Armata Română.  Cazul  “Avansări în armată” trebuie soluţionat , de către procurorii militari cu aceiaşi  femitate ca şi cazurile ”Fraudare concurs I.S.U.”şi “Mită pentru avansare în armată”, dovedindu-se  astfel veridicitatea  prevederilor art.16(2) din Constituţia României:”Nimeni nu este mai presus de lege”. Chiar şi Gabriel Oprea, vremelnic  vice prim-ministru al României!

Col.(r) Remus Macovei


[1] www luju.ro – Georege Tărâţă, Ministrul apărării a smuls tresele de pe umerii coloneilor din PISCJ, 5 noiembrie 2012
[2] Antena3.ro – Dobriţoiu a retras cele peste 800 de grade acordate ilegal
[3] www.euroavocatura.ro -  Legea 80/1995. Statutul Cadrelor Militare, actualizat 11.04.2014

04 martie 2015

Informare

ONOAREA SI DEMINITATEA DE MILITAR

 Inline image

DECLARAȚIE POLITICĂ
Adresată de către domnul senator: Leonardo Badea
Circumscripţia electorală: 16 Dâmbovița
Colegiul electoral: 1
Grupul Parlamentar: PSD
Şedinţa Senatului din data de: 02.03.2015
ONOARE ȘI DEMNITATE,
SAU DREPTURILE MILITARILOR ROMÂNI ÎN
ACTUALA CONJUNCTURĂ INTERNAȚIONALĂ
Stimați colegi,
Cicero spunea că :„ Dintre toate satisfacțiile omenești nimic nu este mai onorabil și mai important decât să meriți cu adevărat recunoștința din partea patriei”.
Ideea acestei declarații politice a venit în urma unor discuții cu cadre militare, active și în rezervă, care mi-au sesizat mai multe probleme legate de modul de calcul și de plată, sau mai exact de neplata a unor drepturi bănești.
Așezată în acea parte a Europei numită și „străinătatea apropiată” pe care Federația Rusă o consideră drept sferă de interese exclusivă, România a devenit flancul de est al Uniunii Europene și al NATO, ea fiind acum, in fapt, potrivit opiniei unui analist militar, graniță de facto cu Rusia, după anexarea Crimeii de către aceasta. Membră a Alianței Nord Atlantice, care acordă atenția necesară poziției geostrategice a României, ilustrată și de recenta decizie a miniștrilor apărării din statele membre, de înființarea a șase centre de comandă și control, dintre care două în România, țara noastră nu va putea evita o atenție specială din partea Federației Ruse. Că este așa, este suficient să amintesc amenințarea lui Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova, care a declarat că „dacă România se va lăsa antrenată într-o astfel de confruntare, atunci este imposibil ca o serie de obiective militare din România să nu fie trecute pe lista acelor ținte care vor fi neutralizate cu diferite tipuri de arme. Rusia consideră că din bazele NATO de pe teritoriul României vor putea fi lansate dispozitive antirachetă sau rachete balistice, astfel că va fi obligată să atace, în cazul în care România se lasă antrenată într-o confruntare dintre NATO și Rusia.
Criza geopolitică din Ucraina reprezintă pentru România un semnal clar pentru afirmarea stabilității și seriozității în politica sa internă și internațională.
Pentru a-și consolida apărarea în contextul amenințărilor reprezentate de conflictul din Ucraina și de acțiunile agresive ale Rusiei, România va trebui să deruleze un complex de măsuri, pe mai multe planuri. Pentru structurile militare aceasta înseamnă programe de modernizare a forțelor sale armate, intensificarea activităților de instruire și aplicații, dar și cointeresarea și fidelizarea militarilor de carieră ai țării, indiferent că vorbim de instituții din domeniul apărării, ordinii și siguranței naționale, de militari activi sau în rezervă.
Cele mai sus evocate impun conducerilor structurilor militare, dar și ale țării, inclusiv ale Parlamentului României să vegheze la două aspecte fundamentale: la formarea ofițerului în spiritul și pentru sentimentul onoarei și demnității militare și la apărarea demnității și onoarei acestuia.
Printre calitățile militarilor - ofițeri, subofițeri sau militari angajați -sentimentul onoarei ocupă incontestabil primul loc. Pentru noi, civilii, onoarea este cea care stă la baza statutului de militar, ceea ce însemnă disciplină, legalitate, civism, disponibilitate, austeritate, curaj, solidaritate. Dar onoarea, și mai precis onoarea militară, este cea care reprezintă coloana vertebrală în jurul căreia se organizează această arhitectură specială care îl distinge pe militar de ceilalți. La rândul ei demnitatea are, printre alte sensuri, si pe acela care semnifică si un fel de atitudine a celorlalți fată de cineva, iar in cazul nostru fata de militari, o atitudine marcată de respect. Ori tocmai despre aceasta atitudine a statului fată de militari au venit să-mi vorbească cadre militare, dar mai ales membri de familie ai acestora, atât din sistemul de apărare, cat si de siguranță națională. Aceștia mi-au relatat situații pe care domniile lor le apreciază ca fiind ʺdiscriminare legislativă și socio-profesionalăʺ, îndreptată împotriva militarilor activi și în rezervă, numărul celor care simt in acest fel nefiind deloc mic.
Este cunoscut faptul că militarii suporta, prin angajament si jurământ fată de stat, o serie de privațiuni, printre care interdicția de asociere in sindicate, de a declara sau participa la grevă, să dețină societăți comerciale sau să participe la administrarea acestora, să facă parte din formațiuni politice si să candideze pentru a fi aleși în administrația publică locală, în Parlamentul României, precum și în funcția de Președinte al României, la care se adaugă, nu de puține ori, obligația să își schimbe frecvent domiciliul în funcție de interesele serviciului militar și în mod implicit, în funcție de interesele statului român. Aceste interdicții si privațiuni au existat dintotdeauna pentru militari însă, de-a lungul timpului, pentru compensarea acestora, în România, la fel ca și în celelalte state civilizate ale lumii, a fost dată o legislație de tip compensatoriu concretizată în 2 legi aplicabile structurilor militare: o lege specifică de salarizare și o lege specifică de pensionare. Acest echilibru legislativ a existent până la data de 01.01.2011, când Regimul Băsescu - Boc a abrogat legile specifice de salarizare și de pensionare menite a compensa aceste privațiuni impuse de serviciul militar si a aprobat Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unic de pensii. Prin această legislație, militarii activi si cei in rezervă sunt tratați identic cu civilii, însă militarii consideră că acest fapt este discriminatoriu cât timp lor le sunt menținute limitările și interdicțiile de drepturi și libertăți constituționale. De fapt, susțin aceștia, această integrare in sistemul „unitar” nu este completă, ci s-a făcut doar în pârțile care convin celor care nu înțeleg, sau înțeleg voit distorsionat situația aparte a militarilor si a armatei.
Printre argumentele ce sunt invocate in susținerea acestei concluzii sunt enumerate:
- desființarea, de la 01.01.2012, a dreptului la pensie militară si recalcularea acesteia, nemaitinându-se cont de privațiunile, limitările ori interdicțiile de drepturi de natură constituțională impuse de cariera de militar. Situația a fost reparată, la inițiativa Guvernului Ponta, prin adoptarea Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Repararea este însă parțială, deoarece proiectul noii legi a pensiilor militare nu a fost pus in dezbaterea Parlamentului.
- nemulțumiți sunt militarii si pentru faptul că exista drepturi legale care nu li se plătesc. Astfel, legislația in vigoare (art. 20 alin. 1 din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010) prevede că, la trecerea in rezervă sau direct in retragere, militarii, polițiștii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de un ajutor stabilit in raport cu solda funcției de baza, respectiv salariul funcției de bază avuta/avut in luna schimbării poziției de activitate, precum si de un ajutor egal cu doua solde ale funcției de bază, respectiv cu doua salarii ale funcției de baza, atunci când sunt trecuți in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzută de lege, însă acest lucru nu se aplică. Statul roman a elaborat, anual, acte normative (Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283 din 2011, OUG 103 din 2013, Ordonanța de urgentă nr. 83/2014) care prevăd că aceste drepturi nu se plătesc.
Iată, stimați colegi, câteva dintre problemele despre care am fost informat că preocupă cadrele militare, aspecte cunoscute sau necunoscute, luate in atenție sau voit ignorate, dar care sunt circumscrise apărării onoarei si demnitatii militare, trăsături care nu tin numai de profilul psihomoral al individului, ci si de atitudinea statului fata de aceasta categorie socio – profesionala. Nerecunoașterea sau afectarea lor prin lipsă de măsuri care să ilustreze importanta pe care o dăm structurilor militare romane - pioni de bază al integrității teritoriale, al statului de drept si siguranței naționale - pot avea, desigur, urmări asupra capacității de apărare a României, într-o perioadă in care liniștea si stabilitatea interioară sunt cu atât mai importante, cu cât in apropierea granițelor tarii noastre instabilitatea este accentuată.
Ce ar trebui făcut in direcția remedierii celor expuse mai sus si pentru a da un semnal de apreciere a rolului armatei si de considerare a onoarei si demnității militarilor ?
- Revenirea la o legislație de tip compensatoriu cu privire la salarizarea cadrelor militare, care să acopere interdicțiile si privațiunile impuse de cariera militară. Este cunoscut faptul ca Armata, cadrele militare au avut drepturi de rentă – pensie de serviciu încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. In situația menținerii cadrelor militare in sistemul unitar a personalului plătit din fonduri publice, va trebui să ne asumăm eliminarea interdicțiilor care conferă, de fapt, disciplină, ordine si stabilitate sistemului militar si să se procedeze la aplicarea prevederilor Codului Muncii si acestei categorii socio-profesionale.
- Urgentarea dezbaterii Legii pensiilor.
- Plata tuturor drepturilor stabilite prin lege pentru cadrele militare si renunțarea la emiterea de acte normative de amânare repetată a onorării acestora.
Toate acestea trebuie realizate în strânsă legătură cu constrângerile bugetare, urmărindu-se alinierea la prevederile europene, o preocupare constanta a actualului guvern.
Senator PSD,
LEONARDO BADEA