23 aprilie 2015

INFORMARE



PREA DEVREME PENTRU CONCLUZII

              Numai când vom intra în posesia documentului aprobat în şedinţa de guvern din data de 22 aprilie a.c., vom putea face o analiză concretă a prevederilor proiectului.

            Atunci vom putea face comparaţia şi cu diferitele variante care ne-au fost prezentate în decursul timpului, şi vom putea discerne cine a informat corect şi cine nu, urmând ca fiecare dintre noi să tragă concluziile de rigoare.

              Din acest moment, lucrul cel mai important devine felul în care va arăta forma finală a Legii pensiilor militare de stat.

Col.(r) Radu AROMÂNESEI

22 aprilie 2015

INFORMARE



    1. Guvernul va reintroduce pensiile speciale pentru politisti, militari si angajati ai SRI.

Executivul a elaborat un proiect de act normativ care modifica legislatia privind sistemul de pensii, informeaza Realitatea TV.

Documentul prevede reintroducerea pensiilor speciale pentru angajatii Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului Roman de Informatii.

Proiectul arata ca aceste indemnizatii se platesc din sumele alocate la bugetul de stat pentru aceste institutii.

De asemenea, sistemul de 
pensii militare nu va mai fi un sistem contributiv. Astfel, angajatorul nu e obligat sa plateasca contributia aferenta acestora, in schimb angajatul va plati lunar o contributie egala cu cea individula de asigurari sociale, pentru care baza de calcul va fi solda lunara bruta sau salariul lunar brut.

Sursa citata arata ca vor exista pensii de serviciu, de invadilitate si de urmas.

Pensiile de serviciu vor fi: pensia de serviciu pentru limita de varsta, cea anticipata si cea anticipata partial.

Pe de alta parte, pensiile militare ar putea fi recalculate.

"Remuneratiile aflate in plata, stabilite in temeiul Legii nr. 263/2010, pentru cadrele militare trecute in rezerva in intervalul cuprins intre 01.01.2011 si data intrarii in vigoare a prezentei legi, se recalculeaza potrivit reglementarilor cuprinse in aceasta", se arata in proiect.

In cazul pensiilor care, prin noul mod de calcul, s-ar diminua, se pastreaza cuantumul actual.

Ponta, despre pensiile militare

La debutul sedintei de Guvern, premierul 
Victor Ponta a precizat ca va adopta aceste schimbari lalegea pensiilor pentru militari.

"Nu sunt pensii speciale, sunt pensii... doar indreptam greselile din trecut si era necesar acest lucru. Am mai indreptat o parte din pensiile militarilor. (...) De-acum va fi un sistem foarte clar, aplicat in orice tara NATO si UE, care stabileste o stabilitate si predictibilate pentru cei care fac serviciul militar.

Maine este Sf. Gheorghe - Ziua Fortelor Terestre; cred ca e un moment simbolic si potrivit sa trimitem proiectul de lege catre Parlament pentru dezbatere si adoptare", a sustinut seful Executivului.

Pensiile speciale, eliminate de Guvernul Boc

Masura de eliminare a pensiilor speciale (ale magistratilor, parlamentarilor, militarilor) a fost luata de Guvernul Boc in 2010, prin noua Lege a pensiilor, cand s-a decis sa existe un sistem unitar de pensii.

Atunci, se justifica aceasta masura prin faptul ca va scadea fondul de pensii, fiind o perioada de criza. 

    2.INFORMAŢIE DE PRESĂ privind proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda şedinţei Guvernului României din 22 aprilie, ora 12.00

PROIECTE DE LEGE
PROIECT DE LEGE  privind pensiile militare de stat
PROIECT DE LEGE privind planificarea apărării
PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia, la 31 octombrie 2014

    3.Și totuși, despre ce proiect este vorba ?

-          A avut dreptate ”Huhurezul” ?:      ”Domnul Dogaru a încercat să fenteze lentoarea guvernamentală, forțând înregistrarea la Parlament a unui proiect de lege convenabil mărimilor din  structurile asociative, pentru majoritatea actualilor pensionari vânzând iluzii de recalculare ulterioare intrării în vigoare a legii.... Acest proiect este un colaj de prevederi preluate din Proiectul Dușa și din Proiectul susținut de SCMD pe pagina Departamentului Juridic, la care s-au mai adăugat niște trăznăi la art. 28, baza de calcul, art. 60-61, actualizarea și la art. 111, transformarea pensiilor recalculate/revizuite în pensii militare. Aceste inovații legislative vor fi desființate de Consiliul Legislativ pe motive de inadvertențe de tehnică legislativă...Nu este târziu ca Guvernul să introducă în Parlament un Proiect deja asumat.”.
-          A avut dreptate președintele SCMD ?:Nu există unul două, nouă sau mai multe proiecte, ci UNUL SINGUR. Un Proiect care nu este nici “al lui Duşa”, nici “al lui Dogaru”, cum nu a fost nici “al lui Dobrițoiu”... Proiectul a fost înregistrat la Camera Depuţatilor cu nr. 313/28.03.2015, trimis la Consiliul Legislativ, care  l-a trimis la Senat, intrând în procedură de vot.”

VOM VEDEA... 

Col.(r) Radu AROMÂNESEI

18 aprilie 2015

OPINIE



Încotro SCMD ?
(2)

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a fost constituit prin sentinţa judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti nr. 83 din 11.08.2009, în temeiul art. 15 şi 17 din Legea nr. 54/2003.
            Acestă lege, a sindicatelor , a fost aprobată în Parlamentul României în data de 24 ianuarie 2003, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor – Valer Dorneanu, şi a preşedintelui Senatului – Nicolae Văcăroiu, şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României Parte I nr. 73 din 5 februarie 2003.
            Iată însă că Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie , prin Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă, ridică excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003.
Conţinutul incriminat era acesta:
„Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaţie sindicală.
                 - (2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.”
            Motivul era evident: prin aceste prevederi, pensionarii nu se puteau constitui într-un sindicat. În susţinerea acţiunii erau invocate încălcarea unor prevederi ale Constituţiei care tocmai fusese revizuită: art. 8 alin. (1) referitor la pluralismul în societatea românească, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 40, în noua numerotare, referitor la dreptul de asociere, precum şi art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
            Prin Încheierea din 13 august 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.936/2003, Tribunalul Bucureşti − Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată, prin avocat, de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie într-o cauză având ca obiect o cerere de înregistrare a acestui sindicat.
            Iată care a fost soluţia Curţii Constituţionale a României:
„Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
D E C I D E:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie în Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2003.”
Cum de a fost posibilă înregistrarea SCMD pe baza aceleiaşi legi peste 6 ani ? În primul rând prin curajul şi ingeniozitatea iniţiatorilor organizaţiei, dar şi printr-o anumită interpretare a legii, astfel că se putea susţine că militarii „disponibilizaţi” nu sunt de fapt „pensionari” în sensul strict al noţiunii, fiind doar „puşi la dispoziţia societăţii”, sunt rămaşi în continuare în evidenţele Armatei, iar banii pe care îi primesc sunt de fapt nişte rente pe care nu le primesc de la bugetul asigurărilor sociale, din fondul de pensii, ci din bugetul de stat, de unde se plătesc şi soldele militarilor din serviciul activ. Corect ? Corect, şi până la urmă legal !
Iată însă că în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 322 din 10 mai 2011, este publicată şi intră în vigoare legea băsistă a dialogului social, Legea nr. 62/2011, care prevede:
„Art. 3
(1) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii, membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, făraă nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la un sindicat.
(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate.”

            Comparând cu prevederile legii anterioare, cea nebăsistă, observăm că au rămas aceleaşi obstacole referitoare la organizarea pensionarilor în SINDICAT propriu. Desigur, s-au adăugat restricţiile referitoare la reprezentativitate, despre care am mai vorbit.
            Altceva s-a modificat, însă: statutul nostru . Prin Legea 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010, noi am devenit pensionari ai sistemului public de pensii, deci SCMD cade sub incidenţa restricţiilor impuse de lege faţă de organizarea pensionarilor în SINDICAT.
            Ce ar fi trebuit făcut ? În mod cert se impunea, odată cu apariţia Legii 62/2011, stabilirea şi adoptarea unor măsuri de reorganizare a militarilor în rezervă şi în retragere într-o altfel de structură, care să preia obiectivele şi scopurile SCMD,  astfel încât raporturile cu autorităţile să se fi desfăşurat în cadru legal, cu drepturi şi obligaţii clare pentru parteneri. În felul acesta, dialogul nu ar mai fi putut fi evitat, prezenţa reprezentanţilor noştri la negocieri nu ar mai fi putut fi contestată de nimeni şi în mod cert nu s-ar mai fi tărăgănat atâţia ani mult promisa şi mereu amânata elaborare şi adoptare a legii pensiilor militare de stat, precum şi a altor acte normative de interes pentru rezervişti. Neîndeplinirea condiţiilor de existenţă în condiţiile legii, aşa băsistă cum e ea, dar din păcate LEGE, a permis factorilor de decizie să ignore de multe ori rezolvarea solicitărilor SCMD, de care îşi aduceau aminte numai atunci când aveau nevoie de anumite lovituri de imagine sau îşi propuneau să ne mai ducă „cu zăhărelul”, fără a întreprinde ceva concret pentru noi.
            Ceea ce îşi propune ACUM conducerea SCMD, de a contesta caracterul constituţional al unor prevederi ale Legii 62/2011, precum şi iniţierea unei noi legi a sindicatelor, când până la expirarea termenului în care sindicatul ar putea fi (accentuez, ar putea fi) desfiinţat prin sentinţă judecătorească după data de 10 mai a.c., este TARDIV.

Col(r) Radu AROMÂNESEI


PS. SCMD a fost SINGURA organizaţie care a mobilizat rezerviştii la luptă pentru a-şi apăra şi recupera drepturile. Dacă nu ar fi existat SCMD, pensiile noastre , ale tuturor, ar fi fost acum la mai puţin de jumătate din cuantumul din decembrie 2010. Din păcate însă, considerarea oricărei acţiuni de adaptare a organizaţiei la cadrul legislativ în vigoare, de creştere a democraţiei interne şi a eficienţei activităţii, au fost apreciate ca tendinţe subversive, de dinamitare şi distrugere a SCMD. Cui a folosit ?







16 aprilie 2015

SOLICITARE


                        ÎNCOTRO SCMD ?            


            -DURA LEX SED LEX-
            În conformitate cu prevederile Legii nr. 62 (Legea dialogului social) , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322, din 10 mai 2011în data de 10 mai 2015 expiră termenul de verificare a menținerii condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale.
Ce înseamnă acest lucru ?
Acest lucru înseamnă că orice sindicat, pentru a putea exista LEGAL, trebuie să facă dovada că numărul membrilor săi reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității[Cf. Art. 51(1)Cc].
Legea spune, în continuare [Cf.Art. 51(2)], că sindicatul trebuie să solicite instanței de judecată care i-a acordat personalitate juridică, eliberarea unei dovezi de îndeplinire a condițiilor de reprezentativitate, dar pentru aceasta tot el, adică sindicatul, trebuie să depună la instanță o serie de documente, printre care [Cf. Art. 52 C]:
 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
 d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
 
Mai mult, legea solicită [Cf.Art. 53(3)] ca anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatul va depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.
 
În final, legea prevede [Cf.Art. 219(1)] că hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile, dar adaugă [Cf.Art. 223] că reprezentativitatea organizaţiilor sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege, lucru care se verifică [Cf.Art. 221(2)] din 4 în 4 ani de la intrarea în vigoare a legii, iar îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se atestă prin hotărâre judecătorească [Cf. Art.221(1)].
 
În aceste condiții membrii SCMD, cei care îndeplinesc condițiile statutare de apartenență la organizație prin plata cotizației, sunt îndreptățiți să fie informați dacă sindicatul, prin reprezentanții săi, a depus la instanță și la inspectoratul  teritorial de muncă documentele solicitate prin lege pentru a obține dovada de reprezentativitate și dacă s-a emis hotărârea judecătorească ce permite existența SCMD în condiții de legalitate.
În caz contrar, aceiași membri fideli ai organizației au dreptul să știe ce va urma !
 
Iar pentru a nu se da impresia unei interpretări abuzive și rău intenționate , prezentăm în continuare textul articolelor, așa cum sunt ele înscrise în LEGE:


Legea nr. 62/2011(Legea dialogului social)
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.
TITLUL I - Dispoziţii generale
 ART. 1
e) angajator - persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu;
g) angajat - persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori raport de serviciu, care prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile;
k) unitate - persoana juridică care angajează nemijlocit forţă de muncă;
t) reprezentativitate - atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat;
w) sindicat - formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.
TITLUL II-  Organizaţiile sindicale
SECŢIUNEA a 6-a Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor
CAP. V Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale
ART. 51 (1) Sunt reprezentative la nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 A. la nivel naţional: a) au statut legal de confederaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională; d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti;
 B. la nivel de sector de activitate sau grup de unităţi: a) au statut legal de federaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 7% din efectivul angajaţilor din sectorul de activitate sau grupul de unităţi respectiv;
C. la nivel de unitate: a) au statut legal de sindicat; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.
 (2) Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52.
ART. 52 Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:
C. la nivel de unitate (pentru SINDICAT):
a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;
 b) declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;
 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
ART. 53
(3) Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatele vor depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.
TITLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 219 (1) Hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale sau patronale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.
ART. 221 (1) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.
 (2) Verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani.(termen 10 mai 2015)
ART. 223 Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege. (v. CAP. V, ART. 51)
 
Președintele Filialei 1 Timișoara a SCMD
Col(r) Radu AROMÂNESEI

06 aprilie 2015

Informare


Sunteti în sectiunea:Prima pagina > Proceduri parlamentare > Proces legislativ la Camera Deputatilor > BP313/2015Versiunea pentru printare
BP313/2015
Propunere legislativă privind pensiile militare de stat
Nr. înregistrare:
- B.P.I.:313/18-03-2015
- Camera Deputatilor:BP313/18.03.2015
- Senat:BP123/24.03.2015
Procedura legislativa:cf. Constitutiei revizuita în 2003
Camera decizionala:Camera Deputatilor
Tip initiativa:Propunere legislativa
Procedura de urgenta:nu
Stadiu:la Senat
Initiator:8 deputati+senatori, din care:
deputati - DP:Blăjuţ Viorel-IonelCiuhodaru TudorDalca Ştefan-PetruDeaconu MihaiMarian Ion CristinelMincă Liliana
senatori - PLC:Ehegartner PetruPelican Dumitru
Consultati:
Format PDF - 113 kbExpunerea de motive
Format PDF - 1331 kbForma iniţiatorului
Format PDF - 150 kbAnexe
Derularea procedurii legislative
Data     Actiunea
 
CD
23.03.2015   prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor
Format PDF - 18 kbAdresa iniţiatorului
SE
23.03.2015   înaintat la Senat
Adresa poştală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucureştiluni, 6 aprilie 2015, 19:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro